INSPECTORATUL PRINCIPAL DE STAT PENTRU SUPRAVEGHEREA TEHNICĂ A OBIECTELOR INDUSTRIALE PERICULOASE
Guvernul Republicii Moldova | Ministerul Economiei
ANUNȚURI
1) Legea supremă a societăţii şi a statului - Constituţia Republicii Moldova
2) Legea RM privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase nr. 116 din 18.05.2012
3) Legea cu privire la gaze nr. 123 din 13.12.2009
4) Legea prind transportul prin conducte magistrale nr. 592-XIII din 26.09.1995
5) Codul Subsolului nr. 3 din 02.02.2009
6) Legea privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător Nr.131 din 08.06.2012
7) Hotorîrea Guvernului RM Nr.765 din 24.06.2008 cu privire la Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase
8) Hotărîrea Guvernului RM Nr.147 din 25.02.2013 pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.131 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător

Legea Republicii Moldova privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase nr. 116 din 18.05.2012
(Publicat : 06.07.2012 în Monitorul Oficial Nr. 135-141     art Nr : 445)
     Data intrarii in vigoare : 06.01.2013​
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
                                                                               Capitolul I
                                                                    DISPOZIŢII GENERALE
    Articolul 1. Domeniul de aplicare

    (1) Prezenta lege stabileşte bazele juridice, economice şi sociale pentru asigurarea funcţionării obiectelor industriale periculoase în condiţii de securitate şi fiabilitate şi are scopul de prevenire a avariilor la obiectele industriale periculoase, de asigurare a pregătirii agenţilor economici care desfăşoară activităţi la aceste obiecte în vederea localizării şi lichidării efectelor produse de avariile industriale şi de catastrofele cu caracter tehnogen, precum şi de protecţie a populaţiei şi a mediului înconjurător.
    (2) Securitatea industrială este un domeniu reglementat care include toate activităţile desfăşurate la obiectele industriale periculoase: pregătirea personalului, expertiza, verificarea tehnică, diagnosticarea tehnică, controlul nedistructiv, controlul şi supravegherea tehnică de stat, proiectarea, construcţia-montarea, exploatarea, deservirea tehnică, reglarea şi punerea în funcţiune, fabricarea, utilizarea, reconstrucţia, reutilarea tehnică, conservarea sau lichidarea unui obiect industrial periculos.
    Articolul 2. Noţiuni principale
    În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni principale:
    activitate desfăşurată în domeniul securităţii industriale - activitate a cărei practicare în mod neregulamentar poate prejudicia interesele vitale, sănătatea şi bunurile cetăţenilor şi ale societăţii, precum şi mediul     ambiant;
    avarie - distrugere a construcţiilor şi/sau a instalaţiilor tehnice utilizate la obiectul industrial periculos;
    calificare - competenţe profesionale ce permit persoanei interesate să desfăşoare activităţi specifice domeniului respectiv;
    catastrofă cu caracter tehnogen - explozii spontane şi/sau emanaţii de substanţe periculoase, precum şi intoxicări, contaminări cu aceste substanţe;
    control de producţie - complex de măsuri tehnico-organizatorice ale agentului economic cu scop de prevenire a avariilor şi incidentelor la obiectele industriale periculoase, constituind unul dintre elementele sistemului de executare a lucrărilor în domeniul securităţii industriale;
    dispoziţie - document privind aplicarea măsurilor de drept, în conformitate cu legislaţia, faţă de agentul economic în caz de depistare a necorespunderii cerinţelor de securitate industrială;
    depozit - prezenţa unei cantităţi de substanţe periculoase în scop de depozitare/stocare în condiţii de siguranţă;
    documentaţie tehnică - documente şi instrucţiuni elaborate în conformitate cu prevederile actelor normative şi ale documentelor normativ-tehnice de profil, aplicate în domeniul securităţii industriale, de către producător pentru construirea, montarea, instalarea, reglarea şi punerea în funcţiune, realizarea reviziilor, reparaţiilor şi/sau pentru deservirea tehnică a instalaţiilor/echipamentelor, sistemului tehnologic, precum şi documente elaborate de către persoanele fizice sau juridice autorizate pentru efectuarea acestor activităţi, în vederea realizării sarcinilor specifice ce le revin. Documentaţia tehnică include, după caz, descrierea generală a instalaţiei/echipamentului, a sistemului tehnologic, proiectele de execuţie, procesul de fabricaţie, schemele şi circuitele pentru componentele instalaţiilor/echipamentelor, descrierile şi explicaţiile necesare pentru înţelegerea acestor desene şi scheme, rezultatele calculelor de proiectare, rapoartele încercărilor şi examinărilor şi alte aspecte asemănătoare;
    documente normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale - documente normative ce includ norme şi reguli cu caracter obligatoriu, a căror respectare asigură exploatarea în siguranţă a obiectelor industriale periculoase;
    expertiză în domeniul securităţii industriale - proces prin care se evaluează respectarea cerinţelor specifice pentru o instalaţie tehnică, proces tehnologic, activitate desfăşurată în domeniul securităţii industriale conform actelor legislative şi altor acte normative din domeniu;
    incident - defectare sau deteriorare a instalaţiei tehnice utilizate la obiectul industrial periculos, abatere de la regimul procesului tehnologic, încălcare a prevederilor prezentei legi, ale altor acte normative, precum şi ale documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale care reglementează executarea lucrărilor la obiectul industrial periculos;
    instalaţie - ansamblu de maşini şi mecanisme montate în scop de producere, manipulare şi depozitare a substanţelor periculoase sau de executare a lucrărilor în procesul de producţie la obiectele industriale periculoase;
    laborator de control nedistructiv în domeniul securităţii industriale - laborator care efectuează diagnosticarea tehnică, inclusiv controlul nedistructiv, a instalaţiilor şi sistemelor tehnologice utilizate la obiectele industriale periculoase;
    lucrări efectuate la obiectele industriale periculoase - operaţii sau ansamblu de operaţii efectuate de către agenţii economici în cadrul obiectelor industriale periculoase expertizate cu/sau fără ajutorul maşinilor, utilajelor, materialelor şi în baza documentaţiei tehnice în vederea funcţionării inofensive şi fiabile a obiectelor industriale periculoase;
    obiect industrial periculos - spaţii de producţie, sectoare, terenuri, construcţii, încăperi, depozite sau alte obiecte în a căror componenţă se conţin substanţe chimice şi/sau toxice specificate la art. 5 alin. (1) şi în anexa nr. 1; producţii, utilaje, instalaţii, tehnologii care pot provoca riscuri de avarie sau catastrofă cu caracter tehnogen;
    organism de expertiză în domeniul securităţii industriale - organism care efectuează expertize şi verificări tehnice în domeniul securităţii industriale;
    permis de exercitare - document ce permite persoanei care activează în domeniul securităţii industriale să desfăşoare activităţi şi/sau lucrări în acest domeniu, eliberat în baza unei examinări şi evaluări a cunoştinţelor persoanei respective care deţine calificarea de profil;
    pericol - proprietate esenţială a unei substanţe periculoase sau a unei situaţii fizice cu potenţial de a afecta sănătatea umană şi/sau mediul;
    securitate industrială a obiectelor industriale periculoase (în continuare - securitate industrială) - grad de protecţie a intereselor vitale ale persoanei şi ale societăţii faţă de eventualele avarii la obiectele industriale periculoase şi faţă de efectele acestora, asigurat prin aplicarea unui complex de măsuri privind pregătirea organizatorică şi tehnică a agenţilor economici pentru desfăşurarea activităţilor la obiectele industriale periculoase;
    supraveghere tehnică de stat - control de stat asupra activităţii agentului economic, organizat şi exercitat în conformitate cu actele legislative şi cu alte acte normative care se aplică domeniului securităţii industriale în scop de monitorizare continuă a acestei activităţi şi de respectare de către agenţii economici a cerinţelor stabilite în domeniul securităţii industriale.
    Articolul 3. Cadrul juridic în domeniul securităţii industriale
    (1) Reglementarea activităţilor în domeniul securităţii industriale se efectuează în baza Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi, a altor acte normative din domeniu, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, a documentelor normativ-tehnice care stabilesc norme şi reguli de exploatare în siguranţă a obiectelor industriale periculoase şi care au caracter obligatoriu şi se identifică prin sigla „NRS” (norme şi reguli de securitate).
    (2) Documentele normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale stabilesc:
    a) cerinţe tehnice privind exploatarea în siguranţă a instalaţiilor tehnice din cadrul obiectului industrial periculos, a căror respectare asigură securitatea industrială în scop de prevenire a incidentelor, avariilor şi de pregătire a întreprinderilor pentru localizarea şi lichidarea avariilor;
    b) reguli generale şi linii directoare, proceduri de ordin metodico-organizatoric sau de tehnică generală pentru desfăşurarea activităţilor în domeniul securităţii industriale.
    (3) Controlul exploatării în siguranţă a instalaţiilor tehnice şi a obiectelor industriale periculoase se efectuează în baza normelor şi regulilor de exploatare în siguranţă, a reglementărilor tehnice şi standardelor naţionale aplicabile.
    (4) Textele documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale sînt accesibile pentru public şi sînt plasate pe pagina-web oficială a Ministerului Economiei.
    (5) Documentele normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale ale statelor cu care Republica Moldova are încheiate acorduri respective se consideră echivalente cu documentele normativ-tehnice naţionale în cazul în care contribuie în mod adecvat şi în acelaşi volum la realizarea obiectivelor prevăzute de reglementările tehnice şi de documentele normative de profil naţionale.
    6) Modul de preluare a documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale ale altor state, considerate echivalente cu cele naţionale, se stabileşte de către organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
   Articolul 4. Obiectivul şi sfera de aplicare
                        a prezentei legi

    (1) Prezenta lege are ca obiectiv aplicarea, la nivel de stat, a unui complex de măsuri de neadmitere, preîntîmpinare a avariilor industriale şi catastrofelor cu caracter tehnogen şi de lichidare a efectelor produse de acestea.
    (2) Prevederile prezentei legi se extind asupra tuturor agenţilor economici, indiferent de tipul de proprietate şi de forma juridică de organizare a lor, care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale.
    Articolul 5. Clasificarea şi gestionarea obiectelor
                       industriale periculoase

    (1) La categoria obiectelor industriale periculoase sînt raportate întreprinderile sau secţiile acestora, sectoarele, terenurile ori alte obiecte care conţin instalaţii tehnice sau tehnologice a căror ieşire din funcţiune poate provoca avarii şi la care:
    1) cu excepţia substanţelor chimice toxice de menaj, se produc, se utilizează, se prelucrează, se depozitează, se transportă, se nimicesc următoarele substanţe periculoase:
    a) substanţe inflamabile - gaze care, în amestec cu aerul, la presiune normală, devin inflamabile şi a căror temperatură de fierbere, la presiune normală, este mai mică sau este egală cu 20 de grade Celsius;
    b) substanţe oxidante - substanţe ce menţin arderea, provoacă inflamabilitatea şi/sau favorizează inflamabilitatea altor substanţe ca rezultat al reacţiei exotermice de oxidare-reducere;
    c) substanţe combustibile - lichide, gaze, prafuri, fibre cu proprietatea de a se autoaprinde sau de a forma, în contact cu aerul, amestecuri explozive, precum şi de a lua foc de la o sursă de aprindere, care continuă să ardă şi după îndepărtarea sursei;
    d) substanţe explozive - substanţe care, sub acţiunea anumitor factori externi, suportă transformări chimice cu autoextindere extrem de rapidă, degajînd căldură şi formînd gaze;
    e) substanţe toxice - substanţe care, acţionînd asupra organismelor vii, pot provoca moartea acestora şi au următoarele caracteristici:
    - doza medie letală la introducerea în stomac - de la 15 pînă la 200 miligrame la un kilogram;
    - doza medie letală la contactul cu pielea - de la 50 pînă la 400 miligrame la un kilogram;
    - concentraţia medie letală în aer - de la 0,5 pînă la 2 miligrame la un litru;
    f) substanţe de înaltă toxicitate - substanţe care, acţionînd asupra organismelor vii, pot provoca moartea acestora şi au următoarele caracteristici:
    - doza medie letală la introducerea în stomac - cel mult 15 miligrame la un kilogram;
    - doza medie letală la contactul cu pielea - cel mult 50 miligrame la un kilogram;
    - concentraţia medie letală în aer - cel mult 0,5 miligrame la un litru;
    g) substanţe ce prezintă pericol pentru mediul înconjurător - substanţe care, în mediul acvatic, sînt caracterizate de următorii indici de toxicitate acută:
    - doza medie letală la acţiunea prin inhalare asupra unui peşte în decurs de 96 de ore - cel mult 10 miligrame la un litru;
    - concentraţia medie de toxine ce provoacă un anumit efect la acţiunea asupra dafniilor în decurs de 48 de ore - cel mult 10 miligrame la un litru;
    - concentraţia medie de inhibare la acţiunea asupra algelor în decurs de 72 de ore - cel mult 10 miligrame la un litru;
    2) se utilizează instalaţii ce funcţionează sub o presiune de peste 0,07 megapascali sau la o temperatură de încălzire a apei ce depăşeşte 115 grade Celsius, precum şi conducte de aburi şi de apă fierbinte;
    3) se utilizează instalaţii şi mecanisme de ridicat;
    4) se utilizează instalaţii tehnice şi tehnologice la efectuarea lucrărilor miniere şi de forare.
    (2) Obiectele industriale periculoase sînt supuse înregistrării de stat de către autoritatea publică abilitată cu funcţii specifice în domeniul securităţii industriale, la notificarea obligatorie a agentului economic despre deţinerea obiectului industrial periculos.
    (3) Autoritatea publică abilitată cu funcţii specifice în domeniul securităţii industriale este responsabilă de instituirea şi gestionarea Registrului de stat al obiectelor industriale periculoase.
    (4) Nomenclatorul obiectelor industriale periculoase şi al producţiilor, instalaţiilor, utilajelor, tehnologiilor utilizate la obiectul industrial periculos este prezentat în
anexa nr. 1.
    Articolul 6. Tratatele şi acordurile internaţionale
    În cazul în care tratatele şi acordurile internaţionale (interstatale), care sînt ratificate de Republica Moldova, stabilesc alte prevederi decît cele din legislaţia naţională privind securitatea industrială, se aplică prevederile tratatelor şi acordurilor internaţionale (interstatale).
    Articolul 7. Autorităţile publice abilitate în domeniul securităţii industriale
    (1) Autoritatea publică abilitată cu funcţii speciale în domeniul securităţii industriale este Ministerul Economiei (în continuare - organ abilitat în domeniul securităţii industriale), care elaborează politica de stat, exercită reglementarea normativă şi monitorizează activităţile în domeniul securităţii industriale.
    (2) Controlul şi supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale se efectuează de către Inspectoratul Principal de Stat pentru Supravegherea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase, care este autoritatea publică de specialitate abilitată cu funcţii speciale de control şi supraveghere tehnică de stat a obiectelor industriale periculoase (în continuare - organ de control şi supraveghere tehnică de stat).
                                                                                   Capitolul II
                                               ACTIVITATEA ÎN DOMENIUL SECURITĂŢII INDUSTRIALE
    Articolul 8. Desfăşurarea activităţilor în domeniul
                        securităţii industriale

    (1) Pentru desfăşurarea activităţilor de întreprinzător în domeniul securităţii industriale supuse licenţierii, agenţii economici sînt obligaţi să prezinte autorităţii de licenţiere:
    a) demersul organului de control şi supraveghere tehnică de stat privind corectitudinea desfăşurării activităţii în domeniul securităţii industriale;
    b) avizul pozitiv de expertiză eliberat de către organismul de expertiză în domeniul securităţii industriale.
    (2) Pentru desfăşurarea, pe un termen de 5 ani, a activităţilor de întreprinzător în domeniul securităţii industriale nesupuse licenţierii, agenţii economici sînt obligaţi să notifice organul abilitat în domeniul securităţii industriale, cu prezentarea avizului pozitiv de expertiză, şi să deţină demersul organului de control şi supraveghere tehnică de stat privind corespunderea cerinţelor de securitate industrială.
    (3) Pentru desfăşurarea activităţilor de expertiză în domeniul securităţii industriale pe un termen de 5 ani, agenţii economici sînt obligaţi să notifice organul abilitat în domeniul securităţii industriale, cu prezentarea certificatului de acreditare, şi să deţină demersul organului de control şi supraveghere tehnică de stat privind corespunderea cerinţelor de securitate industrială.
    (4) Avizul de expertiză se eliberează în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii, în dependenţă de complexitatea obiectului expertizat.
    (5) Echipamentele şi/sau instalaţiile tehnice şi tehnologice plasate pe piaţă pentru a fi utilizate ulterior la obiectele industriale periculoase trebuie să corespundă reglementărilor tehnice aplicabile.
    (6) Expertiza tehnică a documentaţiei de proiect se efectuează de către organismul de expertiză în domeniul securităţii industriale pînă la începutul lucrărilor de construcţie-montare a obiectului industrial periculos.
    (7) Activităţile la obiectul industrial periculos se efectuează în corespundere cu documentaţia tehnică.
    (8) Exploatarea obiectului industrial periculos poate fi începută numai după darea în exploatare a acestuia.
    (9) Activităţile în domeniul securităţii industriale sînt supuse controlului şi supravegherii tehnice de stat.
    (10) Se supun controlului şi supravegherii tehnice de stat materialele folosite la construirea, montarea, utilizarea, repararea şi verificarea tehnică a instalaţiilor şi aparatelor, şi anume:
    a) produsele din metale feroase, neferoase şi materialele nemetalice: table, ţevi, tuburi, profiluri forjate, turnate, semifabricate pentru organe de asamblare;
    b) materialele pentru sudură: electrozi, sîrme, fluxuri, materialele pentru brazare.
    Articolul 9. Expertiza obiectelor industriale
                       periculoase

    (1) Obiectele industriale periculoase cu termenul normativ de exploatare depăşit sînt supuse evaluării privind siguranţa în procesul de exploatare de către organismul de expertiză acreditat în domeniul securităţii industriale, cu eliberarea raportului sau a certificatului de expertiză.
    (2) Certificatul de expertiză pentru instalaţii tehnice şi sisteme tehnologice se perfectează în baza raportului de control emis de laboratorul de control distructiv sau nedistructiv, care deţine avizul pozitiv de expertiză, în cazurile stabilite în documentele normative, în cel mult 15 zile.
    (3) Sînt supuse expertizei în domeniul securităţii industriale:
    a) documentaţia de proiect pentru construcţia, fabricarea, extinderea, reconstrucţia, reutilarea tehnică, conservarea şi lichidarea obiectului industrial periculos;
    b) clădirile şi construcţiile obiectului industrial periculos;
    c) instalaţiile tehnice şi sistemele tehnologice utilizate la obiectul industrial periculos.
    (4) Expertiza obiectului industrial periculos, inclusiv a siguranţei în exploatare, se realizează de către organismul de expertiză autorizat de organul abilitat în domeniul securităţii industriale, conform cerinţelor stipulate în prezentul articol.
    (5) Se interzice presiunea comercială, financiară sau de altă natură asupra personalului organismului de expertiză care i-ar putea influenţa decizia.
    (6) Organismul de expertiză include cel puţin 3 experţi angajaţi permanent în domeniul de expertiză pentru efectuarea funcţiunilor sale curente. Personalul responsabil pentru expertiză va avea calificare, instruire şi experienţă adecvate şi cunoştinţe corespunzătoare cerinţelor expertizelor pe care le va efectua şi poartă răspundere conform legislaţiei.
    (7) În cadrul organismului de expertiză sînt implementate proceduri documentate, prin care se asigură că rezultatele expertizei efectuate nu pot fi influenţate de persoane sau de organizaţii din afara organismului de expertiză.
    (8) Organismul de expertiză şi personalul său trebuie să fie independente de părţile implicate. Organismul de expertiză şi personalul său responsabil pentru efectuarea expertizei nu trebuie să fie proiectantul, fabricantul, furnizorul, instalatorul, cumpărătorul, proprietarul, utilizatorul sau cel care asigură mentenanţa entităţilor pe care le expertizează şi nici reprezentantul autorizat al uneia dintre aceste părţi.
    (9) Organismul de expertiză trebuie:
    a) să dispună de documente care să demonstreze că este o entitate legal constituită;
    b) să dispună de resursele necesare pentru funcţionarea corespunzătoare şi să asigure stabilitatea financiară a sa;
    c) să fie imparţial;
    d) să angajeze personal cu pregătire, instruire, cunoştinţe tehnice corespunzătoare şi cu experienţă necesară de minimum 7 ani pentru îndeplinirea funcţiilor sale atribuite conform tipului, domeniului şi volumului activităţilor efectuate;
    e) să deţină un sistem al calităţii care include proceduri şi instrucţiuni documentate adecvate tipului, domeniului şi volumului lucrărilor efectuate;
    f) să dispună de oficii şi de bază tehnică necesară pentru a-şi desfăşura activitatea;
    g) să prezinte organului abilitat în domeniul securităţii industriale, la solicitare, informaţii şi rapoarte privind activităţile desfăşurate.
    (10) Organismul de expertiză va utiliza metode şi proceduri de expertiză definite corespunzător cerinţelor faţă de care va fi stabilită conformitatea.
   Articolul 10. Efectuarea activităţii la obiectele
                         industriale periculoase
    (1) Agentul economic poate începe activitatea în domeniul securităţii industriale în cazul în care întruneşte prevederile prezentei legi, cu informarea organului de control şi supraveghere tehnică de stat cu cel puţin 10 zile lucrătoare pînă la începerea activităţii şi/sau a lucrărilor.
    (2) Darea în exploatare a obiectului industrial periculos se efectuează de către beneficiar, în prezenţa reprezentantului organului de control şi supraveghere tehnică de stat, cu participarea reprezentanţilor altor organe de supraveghere, după caz. În procesul recepţiei obiectului industrial periculos se controlează corespunderea lui cu documentaţia tehnică, gradul de pregătire al agentului economic pentru exploatarea obiectului industrial periculos şi pentru acţiunile de localizare şi lichidare a efectelor produse de avarie. Actul de predare-recepţie, semnat de reprezentantul organului de control şi supraveghere tehnică de stat, se consideră act permisiv pentru iniţierea activităţilor la obiectul industrial periculos.
    (3) Agentul economic care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale este obligat:
    a) să respecte prevederile actelor normative şi ale documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale;
    b) să asigure completarea statelor de personal la obiectul industrial periculos;
    c) să admită, pentru executarea lucrărilor la obiectul industrial periculos, exclusiv persoane calificate care deţin permis de exercitare şi care nu au contraindicaţii medicale pentru lucrările respective;
    d) să asigure instruirea şi atestarea personalului în domeniul securităţii industriale;
    e) să deţină, la obiectul industrial periculos, acte legislative, alte acte normative şi documente normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale care reglementează executarea lucrărilor la acest obiect, precum şi documente interne ce ţin de domeniul securităţii industriale;
    f) să organizeze şi să efectueze controlul de producţie, inclusiv cu atragerea părţilor terţe (a organismelor de expertiză), asupra respectării cerinţelor de securitate industrială;
    g) să asigure, conform cerinţelor de securitate industrială, obiectul industrial periculos cu utilajul şi sistemele de control necesare pentru verificarea tehnică a proceselor de producţie;
    h) să asigure exploatarea în siguranţă a instalaţiilor tehnice şi a sistemelor tehnologice la obiectele industriale periculoase;
    i) să nu admită accesul persoanelor străine la obiectul industrial periculos, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 18 alin. (10) lit. a);
    j) să asigure depozitarea substanţelor periculoase cu respectarea cerinţelor de securitate industrială;
    k) să emită declaraţia privind securitatea industrială în conformitate cu prevederile art. 15;
    l) să deţină contract de asigurare obligatorie de răspundere pentru prejudiciile cauzate în procesul de exploatare a obiectului industrial periculos;
    m) să execute, în termenele stabilite, dispoziţiile organului de control şi supraveghere tehnică de stat şi ale persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestuia în limitele împuternicirilor lor;
    n) să suspende exploatarea obiectului industrial periculos din proprie iniţiativă ori în temeiul dispoziţiei organului de control şi supraveghere tehnică de stat în caz de avarie, incident sau de depistare a anumitor circumstanţe care pot provoca avarii sau incidente;
    o) să întreprindă măsuri de localizare şi lichidare a efectelor produse de avarie la obiectul industrial periculos, să acorde ajutor autorităţilor publice în cercetarea tehnică a cauzelor avariei;
    p) să participe la cercetarea tehnică a cauzelor avariei produse la obiectul industrial periculos, să ia măsuri pentru lichidarea acestor cauze şi pentru prevenirea avariilor;
    q) să analizeze cauzele incidentului produs la obiectul industrial periculos, să ia măsuri pentru lichidarea acestor cauze şi pentru prevenirea incidentelor;
    r) să informeze, imediat şi în modul stabilit, organul de control şi supraveghere tehnică de stat şi/sau alte autorităţi publice, precum şi populaţia, după caz, despre avaria produsă la obiectul industrial periculos;
    s) să ţină evidenţa avariilor şi incidentelor produse la obiectul industrial periculos.
    (4) Personalul tehnic-ingineresc al întreprinderii care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale trebuie să întrunească următoarele condiţii:
    a) să aibă capacitate de exerciţiu;
    b) să aibă studii superioare sau speciale tehnice de profil, să fie instruit şi atestat în domeniul securităţii industriale în modul stabilit şi să aibă experienţa necesară în domeniu.
    (5) Personalul obiectului industrial periculos este obligat:
    a) să obţină instruirea şi atestarea în domeniul securităţii industriale în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale altor acte normative în domeniul securităţii industriale;
    b) să anunţe imediat pe conducătorul său nemijlocit sau pe alte persoane cu funcţii de răspundere despre producerea avariei sau a incidentului;
    c) să suspende lucrările, în caz de avarie sau incident, conform documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale;
    d) să participe la lucrările de localizare a avariei, în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale.
    (6) Cheltuielile pentru întreţinerea exploatării inofensive a obiectului industrial periculos, inclusiv pentru expertizarea şi asigurarea răspunderii în cazul unor pagube în procesul de exploatare a obiectului industrial periculos, sînt suportate de către agentul economic.
    Articolul 11. Instruirea şi atestarea personalului
    (1) Agentul economic care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale este obligat să asigure, din mijloace financiare proprii, condiţii necesare pentru instruirea teoretică şi practică a personalului tehnic-ingineresc şi muncitoresc în scop de desfăşurare în siguranţă a activităţilor respective.
    (2) Instruirea trebuie să cuprindă cursuri teoretice şi practice conform programelor stabilite. Modul de instruire şi atestare a personalului agentului economic care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale se aprobă de Guvern.
    (3) Instruirea şi verificarea periodică a cunoştinţelor muncitorilor, în cazul în care se desfăşoară în cadrul întreprinderii, se realizează în conformitate cu programul intern de instruire, elaborat de către agentul economic.
    (4) Instruirea primară şi/sau perfecţionarea personalului se efectuează prin cursuri în centrele specializate de instruire, în baza programelor de instruire, coordonate cu organul abilitat în domeniul securităţii industriale, cu eliberarea certificatului de audiere a cursurilor.
    (5) Personalul tehnic-ingineresc care activează în domeniul securităţii industriale trebuie să aibă studii tehnice de profil şi să deţină permis de exercitare.
    (6) Atestarea personalului tehnic-ingineresc care activează în domeniul securităţii industriale se efectuează de către comisia creată în cadrul centrelor specializate de instruire, în a cărei componenţă se include în mod obligatoriu un reprezentant al organului de control şi supraveghere tehnică de stat, cu eliberarea permiselor de exercitare a activităţii în domeniul securităţii industriale. Atestarea periodică se efectuează o dată la 36 de luni. Instruirea întregului personal al întreprinderii privind respectarea regulilor de securitate se realizează anual.
    (7) Muncitorii sînt atestaţi de către comisia din cadrul agentului economic, formată din personalul ingineresc-tehnic atestat corespunzător, cu participarea reprezentantului organului de control şi supraveghere tehnică de stat. În urma atestării se eliberează permis de exercitare.
    (8) Experţii care activează în domeniul securităţii industriale sînt atestaţi de către comisia creată în cadrul centrelor specializate de instruire, în a cărei componenţă se includ în mod obligatoriu reprezentanţi ai organului abilitat în domeniul securităţii industriale şi ai organului de control şi supraveghere tehnică de stat. Atestarea periodică se efectuează o dată la 36 de luni, cu eliberarea permisului de exercitare.
    (9) Centrul specializat de instruire trebuie:
    a) să dispună de documente care să demonstreze că este o entitate legal constituită;
    b) să dispună de resursele necesare pentru funcţionarea corespunzătoare şi să asigure stabilitatea financiară a sa;
    c) să fie imparţial;
    d) să angajeze personal cu pregătire, instruire, cunoştinţe tehnice corespunzătoare şi cu experienţă necesară de minimum 5 ani pentru îndeplinirea funcţiilor sale;
    e) să deţină proceduri şi instrucţiuni documentate;
    f) să dispună de bază tehnică necesară pentru a-şi desfăşura activitatea;
    g) să prezinte organului abilitat în domeniul securităţii industriale, la solicitare, informaţii şi rapoarte privind activităţile desfăşurate.
    Articolul 12. Cerinţele de securitate industrială privind
                          pregătirea pentru acţiunile de localizare şi
                          lichidare a efectelor produse de avarie la
                          obiectul industrial periculos
    (1) În scop de asigurare a gradului corespunzător de pregătire pentru acţiunile de localizare şi lichidare a efectelor produse de avarie la obiectul industrial periculos, agentul economic este obligat:
    a) să elaboreze şi să aprobe planul acţiunilor de localizare şi lichidare a efectelor produse de avarie;
    b) să fie pregătit de a întreprinde acţiuni de localizare şi lichidare a efectelor produse de avarie;
    c) să creeze rezerve de mijloace financiare şi de resurse materiale necesare pentru localizarea şi lichidarea efectelor produse de avarie;
    d) să-i instruiască pe angajaţi asupra acţiunilor în caz de avarie sau incident;
    e) să creeze sisteme de observare, de înştiinţare, de comunicare şi de sprijinire a acţiunilor în caz de avarie şi să le menţină în stare bună de funcţionare;
    f) să elaboreze şi să aprobe programul de prevenire a accidentelor industriale grave la obiectele industriale periculoase la care se produc, se utilizează, se prelucrează, se formează, se depozitează, se transportă, se lichidează substanţe periculoase, conform anexei nr. 2, în cantităţi care sînt egale sau depăşesc cantităţile pentru grupa A.
    (2) Programul de prevenire a accidentelor industriale va conţine informaţia despre obiect, analiza şi aprecierea riscurilor de accidente, politica de prevenire a accidentelor.  
    Articolul 13. Controlul de producţie asupra
                         respectării cerinţelor de securitate
                         industrială

    (1) Agentul economic este obligat să organizeze şi să exercite, în cadrul activităţilor la obiectul industrial periculos, controlul de producţie asupra respectării cerinţelor de securitate industrială.
    (2) Agentul economic este obligat să elaboreze, actualizeze, aprobe şi să aplice documentaţia tehnică referitoare la organizarea controlului de producţie asupra respectării cerinţelor de securitate industrială.
    Articolul 14. Cercetarea tehnică a cauzelor avariei
    (1) Cercetarea tehnică a cauzelor avariei se efectuează de către o comisie specială, condusă de reprezentantul organului de control şi supraveghere tehnică de stat. Din componenţa comisiei fac parte reprezentanţi:
    a) ai autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu este amplasat obiectul industrial periculos;
    b) ai agentului economic care desfăşoară activităţi la obiectul industrial periculos;
    c) ai altor autorităţi publice conform legislaţiei.
    (2) Modul de cercetare tehnică a cauzelor avariei şi de întocmire a actului de cercetare tehnică a cauzelor avariei se stabileşte de către organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
    (3) Cheltuielile legate de cercetarea tehnică a cauzelor avariei se finanţează de către agentul economic proprietar al obiectului industrial periculos la care s-a produs avaria.
    (4) Comisia pentru cercetarea tehnică a cauzelor avariei, în termen de 10 zile calendaristice de la crearea sa, întocmeşte procesul-verbal de cercetare tehnică a cauzelor avariei şi îl prezintă organului abilitat în domeniul securităţii industriale. În caz de necesitate, termenul de cercetare poate fi prelungit cu acordul organului abilitat în domeniul securităţii industriale. Formularul procesului-verbal se aprobă de către organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
   Articolul 15. Declaraţia privind securitatea industrială
    (1) Pentru desfăşurarea activităţii la obiectul industrial periculos în corespundere cu cerinţele de securitate industrială şi cu cerinţele faţă de localizarea şi lichidarea efectelor produse de avariile la acest obiect, agentul economic emite declaraţia privind securitatea industrială a obiectului industrial periculos, conform anexei nr. 2 tabelul 1 grupa B, care se prezintă la înscrierea acestuia în Registrul de stat al obiectelor industriale periculoase.
    (2) Conducătorul agentului economic este responsabil, conform legii, de plenitudinea şi autenticitatea informaţiei cuprinse în declaraţia privind securitatea industrială.
    (3) Declaraţia privind securitatea industrială este prezentată la organul abilitat în domeniul securităţii industriale. Forma de prezentare şi conţinutul declaraţiei privind securitatea industrială a obiectului industrial periculos se aprobă de organul abilitat în domeniul securităţii industriale.
    Articolul 16. Asigurarea obligatorie de răspundere
                          pentru prejudiciile cauzate în procesul
                         de exploatare a obiectului industrial
                         periculos

    (1) Agentul economic care deţine un obiect industrial înregistrat periculos conform anexei nr. 1 este obligat să efectueze asigurarea de răspundere pentru prejudiciile cauzate vieţii, sănătăţii sau bunurilor altor persoane, precum şi mediului înconjurător, în caz de avarie la obiectul industrial periculos, în conformitate cu actele legislative şi cu alte acte normative.
    (2) Mărimea sumei asigurării de răspundere pentru eventualele prejudicii se stabileşte în baza rezultatelor evaluării riscului. La transportarea substanţelor periculoase prin localităţi, mărimea sumei asigurate se stabileşte pornind de la prejudiciile maxime posibile în caz de avarie şi/sau de accident al mijlocului de transport.
    Articolul 17. Organul abilitat în domeniul
                         securităţii industriale

    (1) Organul abilitat în domeniul securităţii industriale are următoarele funcţii:
    a) elaborarea proiectelor de politici de stat în domeniul securităţii industriale, aprobarea proiectelor de documente normativ-tehnice care stabilesc norme şi reguli de exploatare în siguranţă a obiectelor industriale periculoase;
    b) monitorizarea activităţii de control şi supraveghere tehnică de stat;
    c) conlucrarea cu organele cu funcţii de reglementare, de supraveghere şi de control, inclusiv din alte ţări, şi cu organizaţiile internaţionale din domeniul securităţii industriale;
    d) coordonarea programelor didactice de specialitate pentru formarea profesională în domeniul securităţii industriale;
    e) coordonarea metodelor şi/sau a procedurilor de expertiză care nu sînt standardizate;
    f) ţinerea evidenţei avariilor produse la obiectele industriale periculoase;
    g) gestionarea fondului de documente normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale;
    h) reprezentarea Republicii Moldova în organizaţiile regionale şi internaţionale de specialitate;
    i) participarea la instruirea şi atestarea inspectorilor de stat;
    j) monitorizarea activităţii organismelor de expertiză în domeniul securităţii industriale;
    k) verificarea corectitudinii cercetării tehnice a cauzelor avariilor şi incidentelor produse la obiectele industriale periculoase, precum şi a suficienţei măsurilor întreprinse în corespundere cu rezultatele acestor cercetări;
    l) recunoaşterea echivalenţei documentelor normativ-tehnice naţionale în domeniul securităţii industriale cu cele ale altor state;
    m) participarea la instruirea şi atestarea experţilor;
    n) participarea la instruirea şi atestarea lectorilor din cadrul centrelor specializate de instruire.
    (2) Organul abilitat în domeniul securităţii industriale are următoarele drepturi:
    a) să aibă acces la informaţiile, datele tehnice şi contractuale necesare pentru îndeplinirea funcţiilor sale, cu respectarea confidenţialităţii;
    b) să participe la activităţile comisiilor de stat pentru recepţia şi darea în exploatare a obiectelor industriale periculoase strategice;
    c) să participe la activitatea comisiilor create în cadrul centrelor specializate de instruire şi a comisiilor de atestare în domeniul securităţii industriale, instituite de agenţii economici;
    d) să solicite organului de control şi supraveghere tehnică de stat prezentarea rapoartelor şi informaţiilor privind activitatea desfăşurată în domeniul securităţii industriale;
    e) să solicite Camerei de Licenţiere şi Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică informaţii privind licenţele acordate, suspendate sau retrase agenţilor economici care desfăşoară activităţi în domeniul securităţii industriale în cazul în care titularul de licenţă a încălcat condiţiile de licenţiere.
    (3) Organul abilitat în domeniul securităţii industriale are următoarele obligaţii:
    a) să informeze operativ organele competente referitor la depistarea încălcărilor grave care pot conduce la avarii şi/sau la incidente de proporţii la obiectele industriale periculoase;
    b) să asigure, în conformitate cu legislaţia, păstrarea de către personal a confidenţialităţii privind informaţiile obţinute în procesul exercitării funcţiilor de serviciu;
    c) să asigure gestionarea Registrului de stat al obiectelor industriale periculoase;
    d) să coordoneze şi să monitorizeze activitatea comisiilor interdepartamentale în soluţionarea problemelor în domeniul securităţii industriale.
    Articolul 18. Organul de control şi supraveghere tehnică
                         de stat în domeniul securităţii industriale

    (1) Controlul şi supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale au drept scop monitorizarea din partea statului şi verificarea executării de către agenţii economici a cerinţelor privind securitatea industrială pe principii de parte terţă.
    (2) Organul de control şi supraveghere tehnică de stat are statut de persoană juridică, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi cu denumirea sa în limba de stat, de conturi trezoreriale.
    (3) Structura şi regulamentul organului de control şi supraveghere tehnică de stat se aprobă de Guvern.
    (4) În activitatea sa, organul de control şi supraveghere tehnică de stat se călăuzeşte de Constituţia Republicii Moldova, de legile şi hotărîrile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova, hotărîrile, ordonanţele şi dispoziţiile Guvernului şi ale Ministerului Economiei, de actele normative şi documentele normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale, de acordurile şi de convenţiile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
    (5) Finanţarea organului de control şi supraveghere tehnică de stat se efectuează integral de la bugetul de stat şi din defalcările prevăzute de legislaţie.
    (6) Şeful organului de control şi supraveghere tehnică de stat se numeşte de Guvern.
    (7) Personalul organului de control şi supraveghere tehnică de stat, în exercitarea funcţiilor, cu excepţia personalului de deservire, este supus asigurării obligatorii de stat în condiţiile şi în modul stabilite de legislaţie. Lista funcţiilor organului de control şi supraveghere tehnică de stat atribuite la categoria de funcţionari publici, conform legislaţiei, se aprobă de Guvern.
    (8) Personalul organului de control şi supraveghere tehnică de stat, în timpul exercitării funcţiilor, poartă uniformă confecţionată din contul mijloacelor financiare alocate conform regulamentului aprobat de Guvern.
    (9) Organul de control şi supraveghere tehnică de stat are următoarele funcţii:
    a) efectuarea controlului şi supravegherii tehnice de stat în scop de verificare a condiţiilor de securitate a obiectelor industriale periculoase la care se desfăşoară activităţi şi/sau lucrări care cad sub incidenţa prezentei legi, precum şi a gradului de respectare a prevederilor actelor legislative, ale altor acte normative şi ale documentelor normativ-tehnice în domeniul securităţii industriale;
    b) emiterea dispoziţiilor privind înlăturarea încălcărilor depistate ale cerinţelor de securitate industrială potrivit formei stabilite în anexa nr. 3 şi verificarea executării lor de către agentul economic;
    c) emiterea indicaţiilor, în limitele împuternicirilor sale, privind executarea cerinţelor de securitate industrială, inclusiv necesitatea iniţierii evaluării suplimentare de către organismele de expertiză acreditate a instalaţiilor tehnice şi a sistemelor tehnologice utilizate la obiectul în cauză;
    d) emiterea dispoziţiilor privind sistarea lucrărilor executate în condiţii de nerespectare a cerinţelor de securitate industrială şi sigilarea echipamentului ori a utilajului utilizat la obiectul industrial periculos, inclusiv a încăperilor, în cazul în care utilizarea lor ulterioară poate provoca avarii sau în caz de pericol pentru viaţa şi sănătatea angajaţilor şi/sau a populaţiei şi privind verificarea executării de către agentul economic a dispoziţiilor conform formei stabilite în anexa nr. 4;
    e) eliberarea, la solicitarea agentului economic, a demersului referitor la corectitudinea desfăşurării activităţii în domeniul securităţii industriale şi admiterea la lucrările de reglare, de dinamitare pentru obiectul concret;
    f) înregistrarea documentaţiei de proiect pentru lucrările de construcţie-montare, reglare, punere în funcţiune, exploatare, extindere, reconstrucţie, reutilare tehnică, conservare şi lichidare a obiectelor industriale periculoase;
    g) participarea la activităţile comisiilor pentru recepţia şi darea în exploatare a obiectelor industriale periculoase;
    h) participarea la activităţile comisiilor de cercetare tehnică a cauzelor avariilor la obiectele industriale periculoase.
    (10) Organul de control şi supraveghere tehnică de stat are următoarele drepturi:
    a) să aibă acces nelimitat în orice loc unde se desfăşoară activităţi şi/sau lucrări în domeniul securităţii industriale, în conformitate cu prevederile actelor legislative, inclusiv la informaţiile şi datele tehnice necesare pentru exercitarea controlului şi a supravegherii tehnice de stat, cu respectarea confidenţialităţii;
    b) să tragă la răspundere administrativă, în modul stabilit de lege, persoanele culpabile de nerespectarea cerinţelor de securitate industrială şi să înainteze instanţelor judecătoreşti materialele respective pentru a fi trase la răspundere penală persoanele în cauză, în modul stabilit de legislaţie;
    c) să participe la activităţile comisiilor de atestare a personalului tehnic-ingineresc, muncitoresc şi a experţilor în domeniul securităţii industriale;
    d) să acorde, în bază de contract, servicii contra plată persoanelor juridice. Lista serviciilor cu plată şi tarifele respective se aprobă de Guvern;
    e) să aplice sancţiuni în conformitate cu Codul contravenţional;
    f) să participe la instruirea şi atestarea lectorilor din centrele specializate de instruire.
    (11) Organul de control şi supraveghere tehnică de stat are următoarele obligaţii:
    a) să asigure, în conformitate cu actele normative, păstrarea de către personal a confidenţialităţii privind informaţia obţinută în procesul de îndeplinire a funcţiilor de serviciu;
    b) să informeze operativ organul abilitat în domeniul securităţii industriale referitor la depistarea încălcărilor ce pot provoca avarii la obiectele industriale periculoase;
    c) să prezinte, la solicitarea organului abilitat în domeniul securităţii industriale, informaţii şi rapoarte, dări de seamă ce vizează domeniul securităţii industriale;
    d) să ţină evidenţa obiectelor industriale periculoase conform unui soft special.
    (12) Supravegherea tehnică de stat în domeniul securităţii industriale se efectuează din momentul de înregistrare a documentaţiei de proiect şi pe parcursul executării lucrărilor în domeniul securităţii industriale.
    (13) În cadrul supravegherii tehnice de stat, la obiectul industrial periculos se efectuează cel mult un control planificat în decursul unui an calendaristic, iar dacă la aceste obiecte se desfăşoară lucrări de dinamitare - cel mult un control la 3 luni.
    (14) Sistarea lucrărilor executate în condiţii de nerespectare a cerinţelor de securitate industrială pe un termen de pînă la 2 luni se face în baza dispoziţiei organului de control şi supraveghere tehnică de stat.
    (15) În cazul sistării lucrărilor executate în condiţii de nerespectare a cerinţelor de securitate industrială pe un termen ce depăşeşte 2 luni, dispoziţia pentru sistarea lucrărilor este valabilă doar cu adresarea în instanţa judecătorească în termen de 3 zile lucrătoare din ziua de emitere a dispoziţiei pentru sistarea lucrărilor.
    (16) Planul anual de activitate a organului de control şi supraveghere tehnică de stat se aprobă de către conducătorul organului abilitat în domeniul securităţii industriale.
    (17) În activitatea de supraveghere tehnică de stat se utilizează 3 tipuri de controale:
    a) control operativ - verificare planificată sau neplanificată a stării securităţii industriale, efectuată de către inspector pe un traseu planificat;
    b) control cu destinaţie specială - verificare planificată sau neplanificată privind una din problemele de asigurare a securităţii industriale, efectuată de către un inspector sau de un grup de inspectori la una sau la cîteva întreprinderi supuse supravegherii;
    c) control complex - verificare planificată sau neplanificată a activităţii întreprinderii supuse supravegherii conform complexului de probleme referitoare la asigurarea securităţii industriale, efectuată de către un grup de inspectori.
    (18) Regulamentul privind activitatea de control şi supravegherea tehnică de stat în sistemul de administrare a securităţii industriale se aprobă de Guvern.
    (19) În funcţie de complexitatea obiectelor şi a întreprinderilor supuse supravegherii tehnice de stat, de amplasarea acestora şi de particularităţile de exercitare a activităţii de supraveghere tehnică de stat, se utilizează următoarele forme de organizare a supravegherii tehnice de stat:
    a) individuală - activitatea individuală a inspectorului de stat la unul sau la cîteva obiecte industriale periculoase atribuite lui (întreprinderi supuse supravegherii tehnice de stat);
    b) în grup - exercitarea activităţii de supraveghere tehnică de stat de către un grup de inspectori.
    (20) Decizia privind aplicarea formelor concrete de organizare a activităţii de supraveghere tehnică de stat se adoptă prin ordinul conducătorului organului de control şi supraveghere tehnică de stat.
    (21) În cazul aplicării formei individuale de organizare a supravegherii tehnice de stat, lista obiectelor industriale periculoase repartizate inspectorului de stat se modifică periodic, o dată la 5 ani.
    Articolul 19. Răspunderea pentru încălcarea
                         legislaţiei privind securitatea
                         industrială

    Persoanele fizice şi/sau juridice vinovate de încălcarea legislaţiei privind securitatea industrială poartă răspundere în conformitate cu Codul contravenţional, Codul penal şi cu alte acte legislative.
Capitolul III
DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
    Articolul 20
    Prezenta lege intră în vigoare la 6 luni de la data publicării.
    Articolul 21
    Pînă la aducerea legislaţiei în concordanţă cu prezenta lege, actele normative în vigoare se aplică în măsura în care nu contravin prezentei legi.
    Articolul 22
    Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi:
    a) va prezenta Parlamentului propuneri pentru aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu prevederile prezentei legi;
    b) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei legi;
    c) va elabora actele normative pentru executarea prezentei legi.
    Articolul 23
    La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 803-XIV din 11 februarie 2000 privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 59-62, art. 401), cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă.

   PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI                           Marian LUPU

    Nr. 116. Chişinău, 18 mai 2012.
                                                                                                                                             Anexa nr.1
 
                                                                         NOMENCLATORUL
                                  obiectelor industriale periculoase şi al producţiilor, instalaţiilor,
                                   utilajelor, tehnologiilor utilizate la obiectul industrial periculos

 
I. În domeniul chimic şi tehnologic
1.1. Obiecte la care se folosesc substanţe cu pericol de inflamabilitate şi substanţe toxice, inclusiv:
- instalaţii frigorifice cu amoniac;
- depozite de produse petroliere;
- staţii de alimentare cu produse petroliere;
- secţii de producere a alcoolului etilic;
- secţii de extracţie a uleiurilor;
- secţii de vopsire;
- secţii de uscare şi ambalare a zahărului;
- depozite de substanţe inflamabile;
- staţii de clorare a apei;
- depozite de acizi şi baze;
- depozite de substanţe chimice periculoase individuale;
- instalaţii tehnologice cu substanţe chimice periculoase individuale;
- secţii de producere, de depozitare a bioxidului de sulf;
- secţii de producere a lacurilor şi vopselelor;
- depozite de alcool etilic;
- depozite de clor;
- puncte de transvazare a produselor petroliere;
- rafinării de petrol;
- secţii de producere a hidrogenului.
1.2. Obiecte de prelucrare şi păstrare a produselor cerealiere, inclusiv:
- elevatoare;
- mori;
- secţii de producere a nutreţurilor combinate;
- depozite de păstrare a făinii fără ambalaj;
- secţii de colectare a produselor cerealiere;
- secţii de producere a crupelor.
 
II. În domeniul instalaţiilor sub presiune şi al mecanismelor de ridicat
2.1. Cazane de abur, inclusiv cazane-boilere, supraîncălzitoare cu abur şi economizoare autonome cu presiunea de peste 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2), cazane de apă fierbinte şi economizoare autonome cu temperatura apei mai mare de 115°C.
2.2. Recipiente care funcţionează sub presiune, inclusiv recipiente care funcţionează sub presiunea apei la o temperatură mai mare de 115°C sau a altor fluide netoxice, neinflamabile şi nedeflagrante, la temperatura ce depăşeşte temperatura de fierbere cu presiunea de 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2):
- recipiente care funcţionează sub presiunea aburului, gazelor sau fluidelor toxice, inflamabile şi explozive mai mare de 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2);
- butelii pentru transportarea şi depozitarea gazelor comprimate, lichefiate şi dizolvate sub presiune mai mare de 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2);
- cisterne şi butoaie pentru transportarea şi depozitarea gazelor comprimate şi lichefiate, a căror presiune a vaporilor la o temperatură de pînă la 50°C depăşeşte 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2);
- cisterne şi recipiente pentru transportarea şi depozitarea gazelor comprimate şi lichefiate, a fluidelor şi corpurilor friabile la care se creează presiunea mai mare de 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2) pentru golirea lor;
- barocamere.
2.3. Conducte de abur cu presiunea ce depăşeşte 0,07 MPa (0,7 kgf/cm2) şi conducte de apă fierbinte cu o temperatură mai mare de 115°C.
2.4. Macarale de toate tipurile.
2.5. Ascensoare.
2.6. Escalatoare.
2.7. Turle.
2.8. Căi de transport cu cablu suspendat.
2.9. Stivuitoare cu capacitatea de ridicare mai mare de 2000 kg.
2.10. Instalaţii şi echipamente destinate, montate şi utilizate în cadrul parcurilor de distracţii.
2.11. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele utilizate la obiectele industriale periculoase.
 
III. În domeniul folosirii subsolului
3.1. Fabrici şi instalaţii de concasare, sortare şi îmbogăţire a substanţelor minerale utile.
3.2. Depozite de materiale explozive şi lucrări de dinamitare.
3.3. Sisteme tehnologice şi instalaţii tehnice la efectuarea lucrărilor de forare.
3.4. Sisteme tehnologice şi instalaţii tehnice utilizate în domeniul minier.
3.5. Accesorii de securitate pentru instalaţiile tehnice şi sistemele tehnologice, echipamentele şi aparatele utilizate.
 
IV. În domeniul alimentării cu gaze
4.1. Activitatea de preparare, transportare, distribuţie şi furnizare a gazelor naturale, comprimate şi lichefiate la obiectele economiei naţionale, precum şi deservirea obiectelor aferente acesteia, inclusiv:
4.1.1. Conducte magistrale şi obiectele aferente lor, inclusiv:
- conducte de gaze;
- staţii de compresare;
- staţii de distribuţie a gazelor;
- staţii de protecţie împotriva coroziunii;
- staţii de evidenţă şi de consum al gazelor;
- staţii de alimentare a automobilelor cu gaze comprimate;
4.1.2. Sisteme de distribuţie şi obiectele aferente lor, inclusiv:
- staţii de reglare a presiunii gazelor (SRG);
- posturi de reglare a presiunii gazelor (PRG);
- mijloace de protecţie electrochimică contra coroziunii conductelor şi recipientelor din oţel;
- staţii de evidenţă şi măsurare a consumului de gaze;
- conducte, reţele de distribuţie a gazelor.
4.2. Instalaţii de gaze petroliere lichefiate:
- staţii de depozitare şi îmbuteliere a gazelor;
- staţii de alimentare cu gaze a automobilelor;
- staţii de îmbuteliere a gazelor;
- sisteme de depozitare şi distribuţie a gazelor.
4.3. Instalaţii de gaze industriale tehnologice şi agricole.
4.4. Instalaţii de gaze ale centralelor electrotermice şi termice cu capacitatea termică unitară mai mare de 100 kW.
4.5. Accesorii de securitate pentru instalaţiile, echipamentele şi aparatele utilizate la obiectele industriale periculoase.
Notă: Supravegherea tehnică la exploatarea sistemelor şi utilajelor de gaze la obiectele social-comunale cu capacitatea termică unitară pînă la 100 kW se efectuează de către întreprinderea furnizorului de gaze.
 


E-government Sites:
Portalul serviciilor publice
Portalul datelor deschide
Partneri:
Ministerul Economiei
Centrul E-guvernare
Adresa Noastră (Hartă)
bd. Ștefan cel Mare și Sfînt, 162
MD 2004, Chişinău, Republica Moldova

Contacte
Tel: 0(22)22-44-03, 0(22)22-22-04
Fax: 0(22)21-15-94
Email: ipsstoip@mec.gov.md

Autoritatea administrativă
Inspectoratul Principal de Stat pentru Supraveghrea Tehnică a Obiectelor Industriale Periculoase

Copyright © 2015.
All rights reserved